Tergiversarea retrocedărilor, lipsa unei legislaţii care să împiedice marile corporaţii să acapareze suprafeţe mari de pădure şi procesele lungi cu statul român sunt principalele nemulţumiri ale proprietarilor de păduri şi păşuni din România. Aproape 250 dintre ei s-au întâlnit sâmbătă, 12 mai, la Călimăneşti să discute pe marginea acestor probleme, cu care se confruntă de mai bine de 20 de ani, în cadrul primului congres naţional al proprietarilor de păşuni şi păduri din România.

.......

Incă un milion de hectare de pădure de recuperat

De altfel retrocedarea pădurilor a fost principala temă de discuţii în cadrului primului congres al proprietarilor de păduri şi păşuni din România, organizat ieri la Călimăneşti. Şefi de obşti, de composesorate, de comune politice sau de biserici şi mânăstiri au dat curs invitaţiei de participa la acest eveniment care are loc la mai bine de 20 de ani după ce românul a primit dreptul de a-şi recupera proprietatea. "Luând ca punct de reper structura dreptului de proprietate înainte de 1948 eu apreciez că mai sunt un milion de hectare de pădure de retrocedat, iar în unele situaţii am evidenţiat că multe proprietăţi nu au ajuns la cei care au drept să le stăpânească. În special în Ardeal a fost situaţia că proprietăţile care erau ale comunităţii locale, ale oamenilor şi ei şi le administrau într-un mod cu totul privat, au ajuns pe mâna consiliului local, adică a unităţii administrativ-teritoriale. Practic s-a deturnat proprietatea de la comunitate către factorul politic care o administrează tot în interes politic, de cele mai multe ori.” ,a precizat Bogdan Tudor Tudoran, preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva.

Sursa: Jurnalu National

Distribuie pe: